Mormintele elitelor din epoca bronzului în sud-estul Transilvaniei
Mormintele elitelor din epoca bronzului în sud-estul Transilvaniei
Săpăturile din situl Sfântu Gheorghe-ArcuÅŸ–Hosszú au adus la lumină nu numai un material arheologic foarte bogat È™i variat, dar È™i spectaculos. Într-o postare mai veche am prezentat mormintele de cai, depuÈ™i cu piesele de harnaÈ™ament, din care s-au păstrat psaliile. Acestea sugerează posibile legături È™i cu zonele din sudul Uralilor. Atunci am menÈ›ionat È™i existenÈ›a mormintelor umane, dar nu am insistat asupra lor. Văzând interesul crescut pentru tema respectivă ne-am propus să prezentăm, pe scurt, È™i înmormântările umane.
În afară de cele patru morminte de cai s-au descoperit È™i zece morminte umane, unele păstrate relativ bine, cu inventare funerare. Acestea se pot încadra în cel puÈ›in două perioade distincte ale epocii bronzului, È™i anume bronzului timpuriu, sfârÈ™itul bronzului mijlociu-începutul bronzului târziu. Cele mai interesante complexe funerare sunt cele de la sfârÈ™itul bronzului mijlociu-începutul bronzului târziu, care pot fii datate cu 3500 de ani în urmă (între c. 1750 È™i 1300 î. Chr.).
De ce sunt aceste morminte atât de speciale? În primul rând trebuie menÈ›ionat faptul că în perioada bronzului mijlociu (cultura Wietenberg – c. 2100-1600 î. Chr.) în Transilvania ca rit funerar este practicată incinerarea defuncÈ›ilor, adunarea cenuÈ™ei în urne funerare È™i depunerea urnei într-o groapă special săpată. Astfel de cimitire sunt întâlnite mai ales la Turia, BistriÈ›a, LuduÈ™ etc. Răspândirea ritului inhumării în Transilvania este legat de apariÈ›ia comunităților din zona extracarpatică în perioada bronzului târziu (cultura Noua – c. 1600-1200 î. Chr). TotuÈ™i, în zona Moldovei de astăzi, pe parcursul bronzului mijlociu, era practicată inhumaÈ›ia (cultura Monteoru). Astfel, apariÈ›ia unor morminte de inhumaÈ›ie sugerează mobilitatea grupurilor extracarpatice spre interiorul arcului Carpatic. Acest fapt este sugerat È™i de unele vase adiacente descoperite în morminte, fiind de tradiÈ›ie Monteoru.
Aurul preistoric de lângă Sespi Arena
Un alt aspect interesant este apariÈ›ia obiectelor confecÈ›ionate din aur. Acestea sunt piese de podoabă, purtate în păr. Bucle similare sunt cunoscute pe o arie foarte mare, din zona Europei Centrale până în Caucaz. Erau folosite pe tot parcursul epocii bronzului. Piesele descoperite la Sfântu Gheorghe au bune analogii în mediul culturilor Monteoru È™i Noua.
Din datele care ne stau la dispoziÈ›ie până în acest moment putem presupune că în situl de la Sfântu Gheorghe–Hosszú, la finalul bronzului mijlociu, au fost înmormântaÈ›i câÈ›iva indivizi, probabil veniÈ›i din zona exterioară a CarpaÈ›ilor de Curbură. Deocamdată este greu de zis în ce măsură acestea se leagă de înmormântările cabaline. Datările sugerează un decalaj în timp, dar totuÈ™i nu se poate exclude nici contemporaneitatea acestora. Legarea cailor de elitele contemporane, pe de o parte, È™i apariÈ›ia mormintelor cu aur, pe de altă parte, sugerează o zonă specială pentru comunitățile epocii bronzului.
Cercetările geofizice sugerează existenÈ›a a numeroaselor complexe, poate È™i unele cu înmormântări, iar săpăturile arheologice recente arată faptul că cimitirul continuă È™i spre est, spre Râul Olt. În zona sitului, la care facem referire, cercetările arheologice continuă È™i în cursul acestui an, întrucât acolo se va amenaja curând noul patinoar artificial de la Arena Sepsi din Sfântu Gheorghe.
Material realizat de: drd. József Puskás, arheolog MNCR
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/ www.facebook.com/mncro
